Totul a inceput la inceputul lui mai 1920. Sir Arthur Conan Doyle se pregatea sa scrie un articol despre zane, cand a aflat ca cineva fotografiase una. Parintele lui Sherlock Holmes s-a aratat imediat interesat. De cativa ani era pasionat de spiritism si de existenta zanelor. Miss Felicia Scateherd, o adepta a ocultismului, avea relatii cu o persoana care detinea cliseele, o anume domnisoara Gardner.
Coman Doyle a aflat ca fratele acesteia statea la originea descoperirii. Membru eminent al Societatii Theosofice, conferentiar militant, M. Eduard, L. Gardner credea mult in zane si alte creaturi de soiul acesta. El credea ca toata aceasta lume mica se situa “in aceeasi linie ca si insectele inaripate”. In scurt timp el a intrat in relatie cu familia a doua fetite Elsie si verisoara sa Frances, in Yorkshire, care intretinea contacte cu zanele in timpul plimbarilor lor prin padure. Intr-o zi, Elise a imprumutat aparatul de fotografiat a tatalui sau si a reusit a “capteze” trei zane si un spiridus dansand in fata lui Frances, langa un izvor. Tatal lui Else, era atunci neincrezator, a developat el insusi fotografia si a fost stupefiat. El a incredintat cliseul lui Gardner care l-a dat pentru a fi expatizat. Fotografia era autentica si nu a suportat nici un retus. De atunci a mai fost luata o fotografie, aceasta aratand de data acesata un gnom.
Deocamdata nu exista nici un comentariu referitor la acest articol...