Nava spatiala sovietica Soyuz, T-4 a fost pusa pe orbita la 12 martie 1981, fiind pilotata de Victor Petrovici, inginer de zbor, si Vladimir Vasilievici Kovalenoc, comandant. A doua zi, ea s-a arimat pe Soyuz-6, aceasta din urma reprezentand a doua generatie de platforme de spatiu, construite de catre sovietici. Ea a fost lansata la 29 septembrie 1977, avand conceptia similara cu cea a Soyuz-1 si Soyuz-4.
In acest timp Soyuz-6 dispunea acum de 2 porturi de arimare, unul la fiecare extremitate a statiei. Cel de-al doilea port, la extremitatea sa cea mai larga, servea de a arima noua masina de aprovizionare, fara pilot, Progress, care a prelungit durata de viata operationala a lui Soyuz-6. Unitatile motoare au fost deplasate catre flancurile din spate exact din acest motiv. Intotdeauna statia a avut 3 panouri solare pe brate orientabile.
Programele de cercetare ale expeditiei au fost dezvolate de profesorul A.I. Lazarev. Echipajul de observare format de Kovalenok si de Savinik a confirmat rezulatatele neobisnuite raportate de catre precedentele echipaje de observatie ale celei de-a doua, a treia si a patra expeditii. Ele contineau asa zisii nori argintii. Dar in mod straniu, orice informatie privind cerecetarea la bordul Soyuz-6 cuprinsa intre 14-18 mai lipseste din lucrarea pe care profesorul Lazarev a editat-o in 1987.
Deocamdata nu exista nici un comentariu referitor la acest articol...