Deocamdata nu exista nici o poza referitoare la acest articol...
megaloteria-longicollins - Monstri
07 Februarie 2012
Monstri
Megaloteria longicollins
Publicat pe 21 aprilie 2008 la ora 00:00. Vizite: 4386Autor: Marian Deaconu
Cuvinte cheie: Loch Ness criptozoologie lacuri foca sonar
De multe decenii, numerosi martori descriu un animal lung de mai multi metri, cu un cap mic si un gat lung, cu un corp masiv su doua sau trei cocoase. Descrierea membrelor si a cozii, rar observate, arata ca animalul poseda doua membre anterioare transformate in palete inotatoare si doua membre posterioare formate ca un fel de coada, sau patru labe si o coada lunga dupa cum sustin alti martori oculari.
S-a raportat des prezenta parului, fie ca acesta se prezinta sub forma de blana cu o coama pe gatul lung, sau cu mustati. S-au semnalat deasemenea in mai multe cazuri, coarne, uneori acestea fiind comparate cu coarnele unui melc pe cap. Animalul se deplaseaza uneori foarte repede, prin ondulari in plan vertical. El a fost observat pe pamant de mai multe ori.
In 1965, Bernard Heuvelmans, parintele criptozoologiei, a emis ipoteza ca monstrul din Loch Ness este o specie necunoscuta din Pinniped, un fel de specie cu gat lung. El a trasat portretul robot al acestuia in cartea sa despre Marele-Sarpe-De-Mare, pe care l-a numit Megaloteria longicollins, sugerand ca pretinsele coarne s-ar putea explica prin tuburi respiratorii.
De multe decenii, numerosi martori descriu un animal lung de mai multi metri, cu un cap mic si un gat lung, cu un corp masiv su doua sau trei cocoase. Descrierea membrelor si a cozii, rar observate, arata ca animalul poseda doua membre anterioare transformate in palete inotatoare si doua membre posterioare formate ca un fel de coada, sau patru labe si o coada lunga dupa cum sustin alti martori oculari.
S-a raportat des prezenta parului, fie ca acesta se prezinta sub forma de blana cu o coama pe gatul lung, sau cu mustati. S-au semnalat deasemenea in mai multe cazuri, coarne, uneori acestea fiind comparate cu coarnele unui melc pe cap. Animalul se deplaseaza uneori foarte repede, prin ondulari in plan vertical. El a fost observat pe pamant de mai multe ori.
In 1965, Bernard Heuvelmans, parintele criptozoologiei, a emis ipoteza ca monstrul din Loch Ness este o specie necunoscuta din Pinniped, un fel de specie cu gat lung. El a trasat portretul robot al acestuia in cartea sa despre Marele-Sarpe-De-Mare, pe care l-a numit Megaloteria longicollins, sugerand ca pretinsele coarne s-ar putea explica prin tuburi respiratorii.
Deocamdata nu exista nici un comentariu referitor la acest articol...
Articole similare
Localitatea este o comuna din Pirineii Orientali. Mormantul este un vechi si greu sarcofag in marmura, care e gaseste in aer liber intr-o curte, la baza unui zid de 12 metri inaltime. Acoperisul acestui sarcofag este la fel de gros ca si peretii (circa 15 cm) si este pus imperfect pe acestia. Se po
Mult cautata veriga de legatura care lipseste in filogenia omului, acea missing link care a constituit cosmarul antropologilor, dupa opinia biologului marin englez Sir Alister Hardy, nu trebuie cautata decat in apa. El vorbeste in acest sens despre faptul ca in procesul de hominizare omul a avut o
Aceasta poveste incepe in 1924 atunci cand Fred Beck si o banda de mineri s-au decis sa exploateze aur la doua mile la est de Mont St. Helens intr-un canion care se numeste astazi “Ape Canion” ca urmare a acaestei povesti. Intr-o zi pe cand ei se aflau la munca au zarit o creatura strani
Imediat ce a fost facuta descoperirea, consternarea a cuprins Ministerul Apararii din SUA. In anul 1960 unul dintre sistemele de supraveghere al NORAD a detectat ceea ce parea a fi un satelit enorm aflat pe orbita in jurul Terrei... Ceea ce i-a nelinistit pe americani era faptul ca satelitul nu era
In 1972, profesorul Chudinov a facut o descoperire care a trecut aproape neobservata. El a pus o bucata de mineral de potasiu in apa distilata pentru a intelege si a explica coloratia sa rosie. Dupa un anumit timp, a remarcat smocuri mici de materie care se desprindeau si pluteau. Sub microscop, el
Omul este rezulatul evolutiei unui stramos comun cu maimutele, care ar avea, spun specialistii, in jur de 6 milioane de ani. Mai multe elemente concorda de a situa originea sa in Africa. Intr-o vale, s-a gasit cel mai mare numar de oseminte vechi humanoide, iar persistenta cuvantului fosile ne duce
