In anul 1768 conducatorii republicii Genova vindeau insula Corsica regelui Frantei, Ludovic al XV-lea. Cand primele trupe franceze au debarcat ca sa o ia in primire, corsicanii s-au ridicat la lupta pentru a-si apara libertatea. Sub conducerea lui Pasquale Paoli, ei au obtinut, initial, unele succese, dar sosindu-le intariri, francezii i-au infrant pe rasculati, in anul urmator, intr-o batalie sangeroasa (Ponte-Nuovo, 9 mai 1769).
Capetenia Invinsilor s-a refugiat In Anglia si multi dintre locotenentii acestuia, intre care si tanarul Carlo-Maria Buonaparte, s-au raliat noilor stapanitori. In aceasta atmosfera de depresiune generala, dupa infrangerea suferita, s-a nascut al doilea fiu al lui Carlo-Maria Buonaparte si a Letitiei Buonaparte (nascuta Ramolino), la 15 august 1769, la Ajaccio, caruia parintii i-au dat numele, putin obisnuit, de Napolione. El Isi va frantuzi, cu timpul, atat numele, cat si prenumele si va intra In istorie ca Napoleon Bonaparte.
Numele i-a fost dat in cinstea unchiului sau Napoleone, care murise cu cateva saptamani inainte in batalia de la Ponte-Nuovo, iar Napoleon va spune mai tarziu Acest nume este inzestrat cu o virtute virila, poetica si rasunatoare. Dar, in cursul primilor sai ani, va fi numit Nabulio, sau cu pronuntia italiana, Nabulione. Ai lui, din pricina caracterului certaret al copilului, il vor porecli Rabulione, adica "cel care se amesteca in toate".