Chattii ( in latina chatti ) sunt un popor germanic vechi, care era stabilit la inceputul erei crestine in regiunea cursului superior al Weser-ului si Ederului. Ei vor da nastere actualei Hessa ( Hattes sau Hasse ) si franconiei de langa Main. Erau luptatori redutabili. Batavii vor fi o ramura nascuta din chattii.
Sunt citati de Pliniu cel Batran, catre anul 75, ca membrii unei federatii etnice comune cu suevii si cherusq-ii. Nu se stie mai nimic in ceea ce o priveste, in afara de numele sau, Herminones. Natura sa ramane obscura. Se stie insa ca batavii faceau la origini parte din chattii, ca si mattiaq-ii. Dar acestia din urma s-au indreptat destul de repede spre Roma mai degraba decat spre popoarele “libere” ale Germaniei interioare.
Putin dupa inceputul erei noastre, chattii au participat la insurectia condusa de Arminius care a dus la pierderea legiunilor sale de catre Varus, in timpul bataliei de la Teutoburg. Ei au fost printre actorii principali ai sfarsitului expansiunii romane dincolo de Rhin. Ca urmare a acestui episod si in cursul primului secol al erei noastre, limitele rhenane au fost stabilite la sud de teritoriile lor. Capitala lor, Mattium, in Hessa, a fost incendiata in timpul campaniei transrhenaniene de catre Germanicus.
Catre anul 37, chattii, care au jefuit pana in teritoriul ubienilor, de unde era originara Agrippina, au facut obiectul unei campanii de pedepsire romana condusa de Lucius Pomponius : in timpul acesteia, generalul a eliberat romanii care au fost capturati si pusi in sclavie in epoca lui Varus. Chattii a fost constransi de a negocia pacea si au trebuit sa trimita ostatici la Roma : printre acestia se gasea fiica sefului lor, Catumerus, al carui fiu va deveni la randul sau regele cherusq-ilor.
Deocamdata nu exista nici un comentariu referitor la acest articol...