Astfel se numesc participantii unui vechi cult agrar ale caror traditii persista inca in nordul Italiei si care au atras in cele din urma atentia temutei Inchizitii la sfarsitul sec. XVI, in special din cauza existentei unor lupte norturne contra vrajitoarelor in scopul de a asigura fertilitatea culturilor si a cirezilor de animale.
Termenul benandanti inseamna “ care merge bine”. Acest cult a inflorit la Friul, o regiune izolata din nordul Italiei unde culturile italiene, germanice si slave se intalnesc si se amesteca. Practicantii acestui cult, barbati si femei nu erau “coafati”, adica a caror membrana amniotica acoperea o parte a corpului, in special capul. Nu era unic un semn de “benandanti” cat mai ales cel al unor imense facultati de vindecare, de vraji puternice si de a putea zari vrajitoarele.
Unii benandanti isi conservau coafurile si o purtau in jurul gatului lor ca o amuleta.
Acesti oameni erau fortati de a-si servi satele in timpul asa-zisa Ember Day, adica a schimbarilor de sezoane marcate prin solstitii si echinoxuri.
Deocamdata nu exista nici un comentariu referitor la acest articol...