Sarmatii ( sauromates pentru sarmatii protoistorici) sunt un vechi popor scitic de nomazi de stepe, aparent pe planul etno-lingvistic o ramura iraniana septentrionala a marelui ansamblu indo-european. Erau stabiliti la origine intre Don si Ural.
Istoria
Istoria sarmatilor este cunoscuta indirect prin istoricii greci, apoi romani din perioada si gratie numeroaselor marturii arheologice sau toponimice.
Origini
Probabil ca sarmatii protoistorici au participat la expeditiile scitilor contra lui Darius in sec. V inaintea erei noastre. Sunt cunoscuti de Herodot.
Sarmatii istorici au aparut in sec. IV inainte de Christos si se intindeau de la Ural, in detrimentul scitilor europeni, pana in Ucraina. Urmele lor au fost gasite insa de la Marea Baltica si pana la Marea Caspica.
Ei au dominat stepa europeana. S-au distins mai multe ( patru ?) triburi sarmate. Iazigii, urgii, roxolanii si scitii regali, care recunoscand autoritatea unui rege, vor forma o coalitie. Perioada romana
Anumite grupuri de sarmati au obtinut statutul de federati ( aliatii putand locui in imperiu, contra seviciilor militare, prin foedes “ tratat”) ai Romei pentru a proteja campurile situate pe calea Agrippa construita in anul 40 dupa Christos pe axa Roma – Boulogne – sur – Mer cat si pe cea de la Cora in Yonne.
Sarmatii erau la origine nomazi crescatori de animale si luptatori. Calaretii lor au devenit celebri in tot Imperiul roman, sub numele de cataphractari, pentru a fi acoperiti in intregime, cat si caii lor, de platose numite cataphracte.
Deocamdata nu exista nici un comentariu referitor la acest articol...